Esti aici
Acasa > Curiozitati > The Guardian: De ce se spulberă visul criptomonedelor de a scăpa de sistemul financiar global

The Guardian: De ce se spulberă visul criptomonedelor de a scăpa de sistemul financiar global

Pe măsură ce monedele digitale încep să-și facă loc în mainstream, devine clar că viitorul lor este departe de a fi unul „apatrid”. De când un personaj misterios numit Satoshi Nakamoto a creat prima dată Bitcoin, după prăbușirea financiară din 2008, criptomonedele s-au înmulțit, scrie The Guardian.

Acum există mii de monede în circulație, cu nume care seamnănă cu misiunile intergalactice abandonate: Libra, Ethereum, Stellar, Auroracoin.

Noi dezvăluiri despre criptomonede
Deși diferă, aproape toate criptomonedele au aceeași fantezie comună: eliminarea monopolului deținut de politicieni asupra banilor și ocolirea instituțiilor financiare care guvernează mișcarea numerarului. Devine însă tot mai evident că criptomonedele nu pot scăpa de niciunul dintre aceste lucruri, consideră publicația britanică.

Visul libertarian pe care l-au avut primii susținători ai monedelor digitale pare că s-a spulberat în momentul în care criptomonedele au pătruns în mainstream.

„Stablecoins” sunt legate de valoarea monedelor naționale, în timp ce Rezerva Federală SUA își dezvoltă propria monedă digitală. Banca Reglementelor Internaționale a acordat recent, pentru prima dată, sprijin monedelor digitale ale băncilor centrale. Aceste evoluții transformă scopul inițial al banilor apatrizi.

Chiar și recunoașterea de către El Salvador a Bitcoin ca mijloc legal de plată este criticată de susținătorii cripto pentru că îi obligă pe consumatori să accepte criptomoneda, subminând astfel tocmai principiul de bază al alegerii.

În ciuda brandului futurist al criptomondei, povestea originii sale este banală. Ideea unei oferte de bani „apatride” a apărut mai întâi în dezbaterile asupra unei monede europene comune. O idee lansată de economistul german Herbert Giersch, în 1975, imagina o monedă paralelă numită „europa”, care ar fi circulat și ar fi concurat cu monedele naționale, mai degrabă decât să le înlocuiască.

Dar din momentul în care era clar că euro avea să învingă „europa”, libertarienii au început să caute în altă parte locuri unde să experimenteze. În a doua jumătate a anilor 1990, internetul părea să ofere un spațiu care să depășească suveranitatea națională. În 1996, activistul de internet John Perry Barlow proclama: „conceptele legale de proprietate, expresie, identitate, mișcare și context” nu se aplică online.

Unii libertarieni au mers mai departe decât Barlow și au observat că vechile legi ale proprietății ar putea fi mai sigure ca niciodată în spațiul cibernetic, unde utilizatorii ar putea scăpa de mîna lungă a guvernelor naționale și a impozitelor, subliniază publicația.

În 1998, se prognoza deja că internetul „va submina monopolul banilor de către guverne și va permite oamenilor să aleagă între diferiți furnizori de bani privați”.

Această viziune a banilor apatrizi a apărut într-un manifest libertarian din 1997, scris de consilierul în investiții James Dale Davidson și de fostul editor-șef de la Times, William Rees-Mogg. Internetul va „deznaționaliza” banii, iar oamenii ar putea să nu se mai bazeze pe cursul legal aprobat de guverne ci, în schimb, să folosească „cybercash” imaterial, susțineau ei.

Primul defect al modelului Bitcoin, consecința propriului succes
Primul defect al modelului Bitcoin utilizat de majoritatea criptomonedelor este, în mod paradoxal, consecința propriului succes. Rezolvarea ecuațiilor pentru a achiziționa noi monede Bitcoin necesită volume mari de hardware, care se supraîncălzește frecvent și e un mare consumator de energie. Estimările plasează consumul anual de energie al exploatării Bitcoin între cel din Suedia și Malaezia.

Pe măsură ce aceste „mine” se înmulțesc, operațiunile lor încep să se întindă și chiar să copleșească rețelele electrice naționale. Iranul a interzis extragerea de Bitcoin, după ce a dus la întreruperi și chiar la închiderea unui reactor nuclear. Mai multe provincii din China, unul dintre cei mai mari producători de Bitcoin din lume, au interzis exploatarea minieră, notează analiza The Guardian.

Înlănțuită pe Pământ prin cabluri și sârmă, este mai probabil ca criptomoneda să-și ducă existența ca o extensie a statului național, și nu ca un mijloc de a scăpa de el.

Ca și goldbug-urile de dinaintea lor, fanii cripto ar putea fi nevoiți să se acomodeze cu hobby-ul lor ca fiind, în cel mai bun caz, o nouă clasă de active volatile pentru acoperirea cu risc ridicat, și nu o monedă globală cu adevărat alternativă.

Majoritatea călătorilor către nebunia criptografică de la punctul său culminant inițial, din 2017, par a fi atrași nu de posibilitatea de a aduce la viață viziunea lui Hayek, ci de disponibilitatea de a-și asuma riscuri pentru recompense speculative.
Viitorul cripto arată mai puțin ca un vis tehno-utopic sau o fantezie libertariană, ci mai mult ca o subordonare în fața a ceea ce a fost conceput să răstoarne: monopolul statului național asupra ofertei de bani.

Lasă un răspuns

Top