Esti aici
Acasa > Curiozitati > „MĂ BATE, DAR STAU SĂ AIBĂ COPILUL TATĂ!” UN INDIVID CARE O LOVEŞTE PE MAMA COPIILOR LUI NU VA PUTEA FI VREODATĂ UN TATĂ BUN

„MĂ BATE, DAR STAU SĂ AIBĂ COPILUL TATĂ!” UN INDIVID CARE O LOVEŞTE PE MAMA COPIILOR LUI NU VA PUTEA FI VREODATĂ UN TATĂ BUN

„Pe copii nu îi loveşte”. Aşa îşi justifică majoritatea femeilor, ce trăiesc în căsnicii nefericite alături de soţi violenţi, alegerea de a nu divorţă. „Să aibă copilul tată!” am mai auzit. De parcă un individ care o loveşte pe mama copiilor lui ar putea fi vreodată un tată bun. Sau „copilul nu ştie ce se petrece” se mai spune.

Cercetările au arătat contrariul, copiii ŞTIU mereu ce întâmplă, iar asta ajunge să îi afecteze nu doar în copilărie, ci pe termen lung. Traiul într-un astfel de mediu este considerat maltratare sau rele tratamente aplicate minorului în multe ţări.

Ce înseamnă să fii martor la violenţă domestică?

Sunt martori la astfel de incidente copiii care văd scene de abuz fizic sau sexual. Copiii pot observa urmări ale abuzului fizic cum ar fi sânge, vânătăi, haine rupte, lacrimi, lucruri distruse. Copiii pot simţi tensiunea care există în casă precum şi teama mamei în momentul în care aude agresorul apropiindu-se de casă.

Câţi copii sunt martori la scene de violenţă domestică?

Aproape 4 milioane de copii americani sunt la risc de expunere la violenţa domestică, mai ales că 95 % din cazurile de violenţă domestică din SUA se pretrec între soţi.

În România situaţia este foarte diferită în sensul că legea violenţei domestice este uneori ignorată. Tara noastră a fost condamnată la CEDO pentru că a ignorat violenţa domestică în cazul unei femei care a fost agresată de 8 ori de către soţul său.

Mai mult, Curtea a notat în hotărâre că autoritățile chiar au acuzat victima că a provocat agresorul, nu au emis ordinele de protecție solicitate de ea și i-au refuzat cererea pentru un avocat din oficiu.

În România copiii de ambele sexe sunt afectați aproximativ egal de actele de lovire și alte violențe în familie. Dintre adulți, femeile sunt cele mai afectate (79% dintre victime sunt de sex feminin), iar majoritatea agresorilor sunt bărbați (92,3%) spune o statistică a Poliţiei Române.

Ce simt copiii care sunt martori la violenţa domestică?

Anxietate

Ei sunt mereu pe fază, pândind dacă se apropie agresorul de casă, dacă se aud voci ridicate. Ei pândesc şi aşteaptă următorul incident. Nu ştiu ce anume va declanşa următorul incident care le va ameninţa mama. Se simt neputincioşi.

Nesiguranţă

De la copii se aşteaptă să păstreze pentru ei ce se întâmplă în familie. Uneori ei par foarte liniştiţi şi senini, dar nu sunt de fapt aşa. E greu să păstrezi astfel de secrete întunecate.

Vinovăţie

Mulţi se simt vinovaţi crezând că au făcut sau au spus ceva ce a declaşat scandalul, bătaia.

Vulnerabilitate

Ei se simt neglijaţi, îşi doresc atenţie. Se simt abandonaţi deşi au o familie

Mânie

Sunt supăraţi la extrem pe mamă sau pe fraţi pe care îi pot considera factori declanşatori ai violenţelor.
Care sunt efectele pe termen lung asupra copiilor?

Copiii care trăiesc astfel nu au şansa la o dezvoltare sănătoasă. Copiii care sunt martori la abuzuri asupra mamelor lor cresc interiorizând un model de relaţie în care unul dintre parteneri foloseşte violenţa ca să-l intimideze pe celălalt. Copiii vor adopta mai degrabă modelul abuzatorului decât să ţină partea mamei pentru că le plac modelele de putere. Copiii învaţă că femeiele nu trebuie respectate pentru că propria lor mamă a fost umilită şi abuzată în faţa lor.

Lasă un răspuns

Top