Pe 12 iunie 2018, în Singapore are loc o întâlnire istorică între președintele Americii, Donald Trump și Kim Jong-un, liderul Coreei de Nord. Un specialist în psihologie politică al Universității „Alexandru Ioan Cuza” a realizat și analizat profilurile psihologice ale celor două personaje politice, folosind o metodă la care obișnuiau să apeleze și serviciile secrete externe ale Statelor Unite. Plecând de la aceste date de personalitate, Silviu Grecu, lector la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, apreciază că personalitățile celor doi vor afecta semnificativ interacțiunea dintre Donald Trump și Kim Jong-un, iar întâlnirea este extrem de imprevizibilă. Ipoteza specialistului universitar este că liderul Coreei de Nord va renunța la poziția agresivă și va căuta un compromis.

Atitudinile și profilurile psihologice ale lui Donald Trump și Kim Jong-un sunt subiectul unei cercetări realizate de Silviu Grecu, titular al cursului de „Atitudini şi comportamente politice”. Pe baza unor date statistice publice legate de comportamentele celor doi, precum și a istoriei lor personale, Silviu Grecu le-a realizat un portret psihologic ce poate oferi indicii importante cu privire la felul în care va decurge interacțiunea.

Analiza a urmărit două dimensiuni: un inventar al personalității și o evaluare a atitudinilor observabile.

Donald Trump

Din punct de vedere al personalității, trăsătura dominantă a lui Donald Trump, în proporție de aproape 30% este narcisismul – caracterizat prin exces de grandoare, nevoie de admirație și lipsă de empatie față de alte persoane; alte două componente importante ale personalității, într-o proporție de 22,89% fiecare, sunt sadismul – ceea ce îl face o persoană dominatoare și agresivă, precum și histrionismul – nevoia de a fi mereu în centrul atenției. Într-un procent mai mic, se poate vorbi și de o personalitate antisocială, care se traduce printr-un comportament ce violează și desconsideră în mod constant drepturile celorlalți.

În ceea ce privește atitudinile observabile, Donald Trump arată lumii o prezență foarte expresivă în gesturi și mimică și o stimă de sine foarte ridicată. În mod surprinzător, scala comportamentului surprinde, pe lângă aspectele observabile de extraversiune și un temperament introvertit. „Donald Trump este, sub aspect temperamental, extrovertit, cel mai probabil de tip coleric. Dar are prezentă şi o componentă melancolică, adică un comportament introvertit. Dimensiunea lui melancolică este vizibilă în discurs: face apel la trecut foarte des, de la Make America Great Again până la a pune accentul pe zona tradițională”, explică Silviu Grecu.

Kim Jong-un

Profilul psihologic al lui Kim Jong-un este dominat de sadism, în proporție de aproape 30%. Personalitatea are de asemenea accente puternice de histrionism (căutarea atenției – 18%) și de personalitate antisocială (violarea drepturilor celorlalți – 15%). O componentă a personalității mai suprinzătoare este aceea a adaptabilității (în proporție de 15%). Față de Trump, personalitatea lui Kim Jong-un prezintă și numeroase elemente aflate la granița dintre normalitate și patologie (peste 10 procente).

Din punctul de vedere al atitudinii, în public Kim Jong-un are un comportament aproape inexpresiv, având o apariție contorsionată, schimonosită, apatică. Aceasta este tipică persoanelor antisociale și sociopaților. Stima de sine scăzută i se trage, cel mai probabil, dintr-o copilărie în care a crescut frustrat, în umbra tatălui. În mod grăitor, el a început să își exercite puterea la un timp relativ scurt după moartea tatălui, debutând un stil extrem de agresiv și chiar mai crud decât cel al predecesorului.

Unde seamănă

Silviu Grecu: „Ceea ce îi apropie este nevoia de putere. Acesta este un complex foarte des întâlnit în psihologia politică, o combinație de agresivitate, frustrare, narcisism și megalomanie. Ambii sunt dominați de automatisme și flexibilitate foarte scăzută a raționamentelor, o caracteristică a tiranilor, incapabili să primească idei noi. În creierul unei astfel de persoane nu se mai produc sinapse logice, se lasă condus de creierul emoțional. Are senzația că este Dumnezeu și nu mai filtrează rațional informațiile, un fapt demonstrat inclusiv neurologic. În deciziile pe care le iau, nu îi interesează leziunile pe care le produc asupra categoriilor sociale, contează doar ceea ce vor să facă. Sunt ambii exemple de lideri toxici, nu de lideri autentici.”

Unde se deosebesc

O diferență esențială este la capitolul stimă de sine și prezență publică, ceea ce probabil va juca un rol important în favoarea lui Trump într-o posibilă întâlnire. De asemenea, deși ambii sunt conducători autoritari, Trump nu dă semne de alunecare spre tiranie.

Cum pot evolua relațiile

Analiza psihologică a celor doi este realizată într-un moment anterior începerii discuțiilor dintre Coreea de Nord și Statele Unite ale Americii. Silviu Grecu a remarcat o schimbare de atitudine: „Acum un an, încerca să apară în fața Statelor Unite ca acel copil rău care face ce vrea el – amenințări și teste nucleare. Acum, a deschis dialogul cu Donald Trump, dar nu se știe pentru cât timp. Am sesizat că apropierea lui de Statele Unite ale Americii apare după ce a fost atacată Siria. Este posibil ca văzând comportamentul celuilalt lider la nivel internațional, să conștientizeze limitele resurselor militare convenţionale sau nonconvenţionale pe care le posedă Coreea de Nord. Atunci, cea mai bună strategie ar fi, deocamdată, în raporturile internaționale, dialogul şi o serie de acorduri rezonabile. În politica internă, în schimb, își conservă același spirit autoritar.”

Profilurile psihologice politice îmbină, în prezent, atât o dimensiune cantitativă, cât și una calitativă. Majoritatea profilurilor sunt structurate pornind de la felul în care se comportă în public respectivul actor politic.

În cazul acestui studiu, au fost folosite date publice privind comportamentele celor doi lideri, puse la dispoziție de către un institut internațional dedicat evaluării psihologice ale candidaților la alegerile prezidențiale nord-americane, cât și a diverșilor lideri ai lumii contemporane – Unity for the Study of Personality in Politics. Practic, sunt inventariate peste 30 de stiluri de personalitate, instrumentul cuprinzând un număr de 12 scale care măsoară componente ale conduitei expresive, conduitei interpersonale, dimensiunii cognitive, temperamentului și stimei de sine. Scorul total al grilelor este 170. Trăsăturile de personalitate dominantă sunt determinate prin a însuma scorurile tuturor comportamentelor de un anumit tip. Instrumentul folosit se numește Inventarul Multiaxial Millon. Faptul că se pot asocia cifre pentru fiecare tip de comportament permite analiza statistică și, apoi, interpretarea.

Atitudini față în față, Donald Trump vs. Kim Jong-un

Comportamentului observabil al lui Donald Trump și Kim Jong-un a fost împărțit pe 5 dimensiuni diferite, al căror scor poate varia între 0 și 20. Iată cum se compară cei doi (minim 0 – maxim 20).

„Conduita expresivă” – 14 la 7

Criteriul se referă la cât de puternică este prezența persoanei respective. Donald Trump are un scor foarte mare (14), ceea ce înseamnă că prezența lui este dominată de gesturi largi, un chip expresiv și deschidere spre comunicare. La Kim Jong-un este un scor scăzut (8), cauzat de lipsa mimicii în aparițiile sale publice.

„Comportamentul interpersonal” – 8 la 7

Dimensiunea analizează relațiile din domeniul, inclusiv cu ceilalți lideri. Scorurile sunt asemănătoare, ambele scăzute, ceea ce denotă o slabă capacitate de cooperare și preferința de a avea raporturi bazate pe putere, pe superioritate.

„Stil cognitiv” – 6 la 2

Stilul de gândire al ambilor lideri este dominat de automatisme, flexibilitate foarte scăzută a raționamentelor. Sunt convinși de câteva lucruri și au o capacitate foarte scăzută de a devia la ele.

„Temperament” – 6 la 6

Criteriul măsoară viteza de reacție nativă, energia psihică a fiecărei persoane. Ambii lideri au scoruri scăzute, ceea ce indică prezența unor elemente temperamentale de tip introvertit.

„Stima de sine” – 10 la 6

Diferența dintre cei doi lideri din punctul de vedere al stimei de sine este semnificativă. Dacă în cazul lui Donald Trump aceasta este o trăsătură distinctivă a personalității, președintele nord-coreean dă dovadă de semne evidente de frustrare.