România este pregătită să se ocupe de creșterea numărului de imigranți?

Migranții au tot trecut Marea Neagră direct în România si vin în număr tot mai mare.

Marți seara, o mică barcă care transportă 157 de migranți din Irak și Iran a fost găsită în largul coastei românești.

Cu trei zile înainte, garda de coastă a interceptat o barcă în flăcări cu 97 de imigranți la bord, dintre care 36 copii.

La 3 septembrie, o altă navă de pescuit cu 87 de migranți a fost oprită de poliția de frontieră.

Acestea sunt doar cele mai recente într-o serie de misiuni de căutare și salvare, care au văzut în ultima lună 480 de migranți ajungând pe țărmul românesc.

Migranții au făcut călătoria de 200 de kilometri pe Marea Neagră periculoasă, apărând temerile că traficanții turci deschid o nouă rută pentru intrarea ilegală în Uniunea Europeană.

Traseul a fost folosit cu modestie în trecut – doar o persoană în 2016, potrivit statisticilor Agenției Europene de Frontieră și Coastă (Frontex).

Migranții care intră în România cu barca sunt duși într-o zonă de găzduire și ținute timp de până la 48 de ore pentru a-și verifica identitatea. Dacă nu solicită azil politic, cei care sunt prinși pe mare se întorc în Turcia. Odată ce verificarea de fond a fost finalizată, biroul de imigrare intră, trimițând solicitanții de azil către diferite centre din întreaga țară.

Pe lângă primirea facilităților de bază, solicitanții de azil primesc trei euro pe zi pentru alimente și aproape 40 de euro pe an pentru îmbrăcăminte.

Durata medie de așteptare pentru soluționarea unei cereri de azil este de aproximativ 10 luni, iar deciziile de azil sunt deschise proceselor.

În primele șapte luni ale acestui an, 2800 de persoane au fost prinse în mod ilegal de trecere a frontierei, de la 1.624 pentru întregul an în 2016, potrivit Poliției de Frontieră Române.

Un purtător de cuvânt al forței a declarat pentru Euronews că creșterea este limitată în comparație cu alte părți ale Europei, însă autoritățile au extins eforturile de a asigura mai bine și de a monitoriza frontierele.

Creșterea numărului de persoane care încearcă să pătrundă ilegal în România ar putea semnala o schimbare în rutele pe care migranții le utilizează pentru a intra în UE.

România nu face parte din Spațiul Schengen, ceea ce face ca migranții să se deplaseze spre vest.

Dar asta s-ar putea schimba. Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a folosit săptămâna aceasta statul său pentru a solicita României și Bulgariei să participe la Schengen.

Până în prezent, România nu a fost afectată de criza refugiaților care afectează alte țări europene, acționând mai mult ca un pasaj de tranzit pentru migranții care încearcă să ajungă în Europa de Vest.

Presat de UE, România a acceptat recent să primească 2 000 de refugiați din Grecia și Italia.

„Acest lucru vine peste cei 700 de refugiați deja relocați aici”, a adăugat ministrul român al Afacerilor Externe.

În ciuda mișcării politice, rămân în continuare întrebări legate de disponibilitatea țării de a primi refugiați și de curajul unui posibil aflux de migranți.

Vorbind despre Euronews, un reprezentant al Oficiului pentru Imigrări, a pus capacitatea totală a celor șase centre de azil ale României la aproximativ 1330, cu posibilitatea de a adăuga facilități suplimentare pentru paturi.

Site-ul de știri Digi 24 a fost trimis la un centru de primire din București, care în prezent găzduiește 200 de refugiați din Siria, Afganistan, Irak și Egipt și a raportat condițiile de trai care au fost găsite acolo.

Pardoselile uzate din linoleum și patchurile umede pe pereții interiori dau loc pentru îmbunătățire, a raportat acesta.

Dar această unitate de azil, precum și restul celor cinci împrăștiate pe teritoriul României, vor deveni rapid supraaglomerate dacă se va întâmpla o creștere a refugiaților.

Punerea corturilor în curțile centrelor de azil ca o modalitate de dublare a capacităților de locuit este singurul răspuns al autorităților până acum.