Esti aici
Acasa > Curiozitati > Doi ani de la trecerea în neființă a reginei Ana. Istoria căsătoriei interzise de comuniști a Reginei Ana și a Regelui Mihai

Doi ani de la trecerea în neființă a reginei Ana. Istoria căsătoriei interzise de comuniști a Reginei Ana și a Regelui Mihai

Cea mai longevivă consoartă de rege din istoria României, a fost Majestatea Sa Regina Ana a României, care la 24 de ani a devenit soția unui rege fără țară și regina neîncoronată a României, pentru ea, o țară îndepărtată și necunoscută, pe care avea să o vadă pentru prima oară abia peste 42 de ani.

În data de 18 septembrie 1923, s-a născut Principesa Ana de Bourbon-Parma, în al șaisprezecelea arondisment al Parisului, într-o familie cu origini nobile, fiică a Principelui René de Bourbon-Parma și a Principesei Margareta a Danemarcei. Izbucnirea războiului, în 1939, a însemnat pentru Principesa Ana sfârșitul copilăriei din Franța. La 16 ani a plecat cu familia în Spania, ulterior în Statele Unite ale Americii. La New York, a studiat pictura și pentru a-și câștiga existența a lucrat ca vânzătoare într-un magazin care vindea panglici și flori artificiale.

Anul 1942 a însemnat pentru tânăra Principesă anul în care s-a înrolat ca voluntar în armata franceză. Împreună cu regimentul ei, a fost în: Algeria, Germania, Italia, Luxemburg și Maroc până la finalul războiului. A fost avansată de la gradul de caporal la cel de locotenent, pentru activitatea depusă și la sfârșitul războiului a fost decorată cu medalia Crucea de război a Franței.

O căsătorie interzisă de comuniști, dar și de către Vatican
Principesa Ana de Bourbon-Parma l-a cunoscut pe Regele Mihai în noiembrie 1948, la o recepție organizată după nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu locotenentul Philip Mountbatten, la hotelul Claridge’s din Londra.

Regina Ana, afirma într-un interviu acordat TVR, în anul 2008:„L-am cunoscut pe Mihai la vărul meu, Jean de Luxemburg, care dădea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Cum nu ieșisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverență, am luat poziție de drepți și l-am salutat lovind călcâiele ca un soldat! M-am simțit atât de umilită de mine însămi, încât am ieșit imediat”.

Sfârșitul recepției a fost marcat de faptul că Regele Mihai, i-a cerut mâna Principesei Ana, dar a fost refuzat. Mai târziu, Regele, Regina-Mamă Elena și Principesa Ana au plecat la Lausanne. Înainte de a se întoarce la București, Ana i-a spus lui Mihai că-i acceptă cererea în căsătorie. Pentru ca relația celor doi să devină oficială era nevoie de acceptul Guvernului. Premierul Petru Groza i-a transmis însă că executivulul „nu și-ar fi permis cheltuielile necesare unei nunți.”

Vaticanul nu a vrut să accepte mariajul dintre o principesă catolică și un rege ortodox, dar nunta celor doi a avut loc în exil, la Palatul Regal din Atena, în data de 10 iunie 1948. Unchiul preferat al lui Mihai dinspre mamă, Regele Paul al Greciei, a fost singurul monarh care i-a ajutat să se căsătorească în contextul în care mariajul lor nu fusese acceptat de Vatican. Tradiția monarhică română, totodată stipula ca urmașii să fie botezați în religia ortodoxă. Din familia principesei a participat la nuntă doar unchiul ei, prințul protestant Erik, care a și condus-o la altar.

Carol al II-lea, tatăl lui Mihai, a trimis după nuntă o scrisoare în care o îndemna pe nora sa, (pe care nu o va cunoaște însă niciodată personal), să fie o soție bună pentru fiul său. Răspunsul ei a fost: „Sper să fiu la fel de bună soție, pe cât de bun soț ați fost pentru soacra mea!”.

Cei doi soți au trăit la început în Marea Britanie, pe domeniul Bramshill, proprietatea de lângă Londra a Lordului Brockett, apoi pe o altă proprietate, numită Ayot St. Lawrence. Pe timpul șederii lor în Marea Britanie(anii ’50), au muncit la fermă și în propriul lor atelier de tâmplărie. În anul 1956 s-au mutat în Elveția, la Versoix , la Villa Serena, devenită simbolul Coroanei. Regina Ana a venit în România de la Versoix la începutul anilor ’90.
Din 1947 , când a avut lor abdicarea forțată și până în anul 1992, Regele Mihai nu a avut voie să pună piciorul pe teritoriul României. În anul 1990, când a încercat să vină în țară pentru prima dată, clasa politică de la București i-a refuzat prezența în țară, fiind perceput ca o amenințare uriașă. Abia în anul 1992, de Paște, autoritățile i-au permis Regelui Mihai să ajungă la Mănăstirea Putna și la București.

Lasă un răspuns

Top