Revolutia fiscala loveste angajatii din privat. Aproape 700.000 de salariati sunt in pericol BNS: Aproximativ 1, 2 milioane de angajati cu salariile diminuate si alti 608.781 expusi riscului de diminuare, ca urmare a „revolutiei fiscale” Doar aproximativ 50% dintre angajatorii din mediul economic din Romania au operat modificari ale contractelor individuale de munca in vederea compensarii transferului contributiilor sociale de la angajator la angajat, iar 24% din angajatorii activi nu au facut nicio modificare a contractelor individuale de munca, nici macar pentru un singur contract, arata datele furnizate de Blocul National Sindical (BNS).

Confederatia sindicala mai spune ca, la patru luni de la aplicarea acestei masuri, aproximativ 1, 2 milioane de angajati au salariile diminuate si alti 608.781 sunt expusi riscului de diminuare. Conform datelor BNS, la 31 martie erau inregistrate 2.196.895 de contracte de munca cu timp complet cu salariul de incadrare egal cu salariul minim, adica 41, 13% din totalul contractelor de munca cu timp complet, iar ca efect al adoptarii OUG 79/2017, de la 1 ianuarie 2018 Romania este singurul stat din Uniunea Europeana in care contributiile la asigurarile sociale pentru sistemul de pensii si cel de asigurari sociale sunt platite integral de angajati, scrie News.ro.

La patru luni de la punerea in aplicare a Ordonantei de Urgenta, aproximativ 1, 2 milioane de angajati au salariile diminuate si alti 608.781 sunt expusi riscului de diminuare. Astfel, 1.135.418 de salariati au inregistrat, in martie 2018 fata de noiembrie 2017, reduceri ale veniturilor salariale nete, din care: 169.440 de salariati au suportat integral transferul sarcinii contributiilor, 965.978 de salariati au suportat partial transferul sarcinii contributiilor, in timp ce 608.781 de salariati au primit compensarea transferului sub forma de bonusuri, iarcontractele lor de munca au ramas insa neschimbate in ceea ce priveste salariul de baza brut, ca urmare angajatorul poate decide oricand unilateral diminuarea sau stoparea acestor forme de remunerare.

Salariatii din mediul economic au fost cei mai afectati de aceasta masura, in cazul lor mecanismele create de Guvern dovedindu-se complet ineficiente. CITESTE SI Tesla a majorat preturile automobilelor Model X si S comercializate in China cu peste 20.000 de dolari, din cauza tarifelor vamale Astfel, la 31 martie, doar aproximativ 50% din angajatorii din mediul economic din Romania au operat modificari ale contractelor individuale de munca in vederea compensarii transferului sarcinii contributiilor sociale de la angajator la angajat, iar 24% din angajatorii activi nu au operat nicio modificare a contractelor individuale de munca, nici macar pentru un singur contract.

Ca urmare, cu exceptia contractelor individuale de munca modificate ca efect direct al cresterii salariului minim, doar 26% din contractele individuale de munca inregistrate in Revisal au fost modificate astfel incat valoarea salariului net sa ramana neschimbat.

Datele se refera doar la angajatorii din mediul economic, cei care inregistreaza contractele de munca in Revisal, precizeaza BNS. Pentru mediul economic, conform datelor furnizate de Inspectia Muncii, rezultatul „revolutiei fiscale”inseamna 1.744.199 de contracte de munca cu salarii nete contractuale diminuate: 44% din contractele individuale de munca (cu timp complet sau timp partial) au suferit modificari ale salariului ca urmare a modificarii salariului minim, 26% din contractele de munca au inregistrat cresteri de cel putin 20%, in intervalul 01.01 – 31.03.2018.

Acestea sunt contracte al caror salariu net a fost cel putin mentinut la valoarea din luna decembrie 2017, 17% din contractele de munca inregistrate in Revisal au ramas nemodificate in perioada vizata – 01.01.2018 – 31.03.2018, iar 13 % din contracte au inregistrat modificari salariale, insa acestea au fost mai mici decat 20%, ca urmare venitul net in cazul acestor contracte a fost diminuat. „Cum a inteles Guvernul sa protejeze salariul net al angajatilor din mediul economic?

Unul din instrumentele utilizate a avut un efect marginal, de altfel a fost un instrument aparut peste noapte intr-o ordonanta (OUG 82/2017) care modifica un pachet de legi, pregatit doar pentru a disipa responsabilitatea pentru efectul de reducere a veniturilor nete ca urmare a implementarii OUG 79/2017.

Asa cum am avertizat la momentul aparitiei, modul de reglementare a fost total nerealist. Perioada de negociere a fost in acest caz doar o luna, insuficient pentru procedura ce trebuia urmata, de la stabilirea partilor indreptatite sa negocieze si pana la inregistrarea contractului colectiv de munca la ITM „, spun reprezentantii BNS.

Conform acestora 878 de contracte colective de munca si 1.790 de acte aditionale au fost incheiate in aplicarea OUG 82/2017, in intervalul 20.11 – 20.12.2017 – 0, 4% din angajatorii inregistrati in Revisal la 31.12.2017. „Mecanismul a fost unul complet formal, o dovedeste si Raportul de control al ITM din perioada ianuarie – martie 2018.

Respectarea prevederilor OUG 82/2017 nu s-a regasit in tematicile de control ale ITM. Protectia asigurata de Guvern prin acest instrument putem spune ca a fost inexistenta. Cel de-al doilea instrument utilizat a fost salariul minim. Salariatii care la 31.12.2017 aveau salarii de incadrare la nivelul salariului minim de 1450 lei au beneficiat de protectie, efectul insa este unul ce perverteste toate ierarhiile salariale din mediul economic datorita modului de aplicare.

Daca la 31.12.2017 erau inregistrate 1.825.423 de contracte de munca cu timp complet, cu salariul de incadrare egal cu salariul minim (34, 9% din total contracte de munca cu timp complet), la 31.03.2018 erau inregistrate 2.196.895 de contracte de munca cu timp complet cu salariul de incadrare egal cu salariul minim, adica 41, 13% din totalul contractelor de munca cu timp complet.

Mediul economic se confrunta cu o aplatizare excesiva a salariilor, ceea ce arata un dezechilibru grav in structura salariala „, mai spun sindicalistii. La 31 martie salariul de baza median din contractele de munca era de 2.000 lei, practic jumatate din contractele individuale de munca inregistrate in Revisal avand salariile de baza in intervalul 1.900 – 2.000 lei.

Daca in decembrie 2018 raportul intre salariul minim si salariul de baza median din contractele individuale de munca era de 80%, in martie 2018 acest raport a ajuns la 95%. „In mod paradoxal, acest model de ierarhie salariala este unul specific tarilor nordice, numai ca salariile lor sunt cu mult mai mari decat cele din Romania (ex.

In Danemarca salariul mediu brut a fost in 2017 – 5.179 euro, in timp ce in Romania in acelasi an salariul mediu brut a fost de 713 euro). Daca avem in vedere definitia europeana a veniturilor mici – 2/3 din salariul median, raportat strict la valoarea salariilor din contractele de munca cu timp complet, inseamna ca de la 01.01.2018 Romania a rezolvat problema salariilor mici, niciun salariat din mediul economic nu va mai fi incadrat in categoria celor cu venituri mici (2/3 * 2000 = 1333 ori salariul minim este 1900 lei) „, mai arata liderii BNS CITESTE SI Ministerul Finantelor: Declaratia Unica trebuie depusa pana in 16 iulie La nivel national, rezultatul”revolutiei fiscale „, conform datelor furnizate de ANAF, a insemnat: 1.135.148 de contracte de munca cu salarii nete efectiv diminuate, 41% din salariati au beneficiat de modificari ale salariului ca urmare a modificarii salariului minim, iar 41% din salariati au beneficiat de cresteri de cel putin 20%, in intervalul 01.01 – 31.03.2018.

Pentru acestia, salariul net a fost cel putin mentinut la valoarea din luna decembrie 2017. De asemenea, 2, 7% din salariati nu au beneficiat de nicio modificare a salariului brut in perioada 1 ianuarie – 31 martie, in timp ce 15, 3% din salariati au beneficiat de unele modificari salariale, insa acestea au fost mai mici de 20%, iar ca urmare venitul net in cazul acestor contracte a fost diminuat.

Sindicalistii mai spun ca inainte de aplicarea OUG 79/2017, in luna noiembrie 2017, salariul mediu brut era deja cu 10, 3% mai mare comparativ cu luna februarie 2017. Ca urmare, la nivel national se poate spune ca salariul mediu a crescut, ca efect al OUG 79/2017, cu cel mult 20, 3%. „Aproape jumatate din salariatii din Romania sunt platiti la salariul minim sau desfasoara activitate in sectorul bugetar, cresterile in cazul lor au fost fata de decembrie de aprox 31% (in cazul salariatilor aflati la nivelul salariului minim) si minim 25% in cazul sectorului bugetar.

Ca urmare, pentru restul salariatilor ajustarea salariala a fost in medie in jur de 10% „, arata BNS. Datele furnizate de confederatia sindicala mai releva ca sistemul de asigurari de sanatate acoperea la sfarsitul anului 2016 un numar de 17.130.940 de persoane asigurate, insa doar aproximativ 11, 4 milioane de persoane platesc contributii la asigurarile sociale.

Pentru aproape 6 milioane de contribuabili (cu exceptia angajatilor), contributia la fondul de sanatate este extrem de scazuta. Prin urmare, aproximativ 5, 5 milioane de angajati asigura finantare pentru mai mult de 80% din sistemul de asigurari de sanatate.

La 31.05.2018 fondul unic de asigurari de sanatate inregistra deja un deficit de aprox 5% raportat la total venituri ale fondului. Potrivit BNS, si in acest an bugetul de stat a subventionat bugetul asigurarilor sociale cu 2.373, 8 milioane lei, din care 700, 66 milioane lei subventii pentru asigurarea pensiei sociale. „Bugetul asigurarilor sociale nu este echilibrat nici dupa transferul sarcinii contributiilor sociale, fondul unic de asigurari de sanatate inregistreaza la 5 luni un deficit mai mare decat intreg anul 2017.

Ceea ce bugetul de stat incasa ca impozit pe venit si transfera ca subventie este acum incasat direct sub forma de contributii, bugetul de stat suportand insa o pierdere substantiala a veniturilor din impozit pe venit. Masurile legislative adoptate prin OUG nr. 79/1017 ignora istoricul reglementarii cotizatiilor profesionale in Romania, precum si a fundamentelor pe care acestea s-au sprijinit, si totodata, contravine legii fundamentale, precum si tratatelor internationale privind drepturile omului, ratificate de Romania „, mai spun liderii sindicali.

Ei avertizeaza ca aplatizarea veniturilor este un fenomen ce afecteaza mai nou si sistemul public de pensii. Daca in ianuarie 2017 numarul de beneficiari ai indemnizatiei sociale pentru pensionari era 420.194 (8% din total pensionari), in luna mai 2018 numarul beneficiarilor de indemnizatie sociala ajunsese la 661.219 (13% din total pensionari).

Nici in ceea ce priveste evaziunea fiscala nu se pot observa imbunatatiri ale situatiei anterioare anului 2018. Conform datelor publicate de ANAF, primele 90 de companii care impreuna adunau mai mult de 50% din datoriile restante la bugetele de asigurari sociale au continuat sa acumuleze datorii.

La 31.03.2018, datoriile acumulate de acestea erau cu 0, 3% mai mari decat la 30.09.2017, peste jumatate din aceste companii sunt deja in faliment, in timp ce 25% din acestea sunt in stare de insolventa. In plus, conform datelor comunicate de ANAF, numarul angajatorilor care au depus declaratii fiscale pentru impozit pe venit si contributii sociale a fost in luna martie 2018 cu peste 3% mai mic fata de noiembrie 2017, situatia fiind aceasi si in februarie 2018 raportat la noiembrie 2017.

In aceeasi perioada, numarul angajatorilor activi din mediul economic (cei inregistrati in mediul economic) era la 31.03.2018 cu peste 7% mai mare decat numarul angajatorilor ce depun declaratii fiscale pentru veniturile salariale. Aceasta, in conditiile in care in baza de date a ANAF sunt cuprinsi si angajatorii institutii publice.

Din comparatia acestor reiese ca la 31 martie aproximativ 50.000 de angajatori activi nu depuneau declaratii fiscale pentru salariatii proprii. „Situatia este similara si in cazul contractelor de munca – la ANAF erau declarate obligatii fiscale pentru 6.276.894 contracte de munca cu timp complet si partial (din care aprox 1 milion de contracte pentru sectorul bugetar, cu exceptia sectorului de ordine publica si siguranta nationala), in timp ce la ITM era inregistrate la aceeasi data – 5.799.389 contracte active.

Daca corectam datele furnizate de ANAF cu numarul contractelor din sectorul bugetar rezulta ca pentru aproximativ 522.000 de contracte de munca cu timp complet si timp partial nu se declara si nu se platesc contributii sociale „, mai arata BNS.

Ei mai sustin ca, in mod cert, reforma fiscala s-a dovedit in defavoarea salariatilor, dar si in defavoarea stabilitatii si echilibrului bugetar, iar mecanismele de protectie create de Guvern s-au dovedit ineficiente, in plus au indus si mai multa tensiune in piata muncii. „Mai mult, au fost anihilate in acest mod singurele instrumente ce puteau fi utilizate pentru a asigura o distributie echitabila a cresterii economice.

Reducerea cotei unice la 10% scoate din discutie aplicarea unei fiscalitati progresive reale iar distrugerea sistemului de negocieri colective si refuzul constant de a rezolva blocajul in acest domeniu (modificarea Legii 62 in vederea relansarii negocierilor colective la nivel sectorial si de unitate) acutizeaza pe termen mediu si lung tensiunile si precaritatea conditiilor din piata muncii „, mai arata BNS.