Un cod aplicat pe fructe şi legume dezvăluie dacă au fost tratate cu pesticide, îngrăşăminte chimice ori au fost modificate genetic. Producătorii dezvăluie reţeta de chimicale sub forma unor etichetări.

Cei mai mulţi dintre români nu ştiu să le interpreteze, însă. Iar la noi această modalitate de informare nu este reglementată. Doar unii dintre vânzători aplică aceste coduri direct pe marfă.

Merele, perele, bananele, papaya, mango sau avocado sunt câteva dintre cele mai căutate fructe din supermarketuri. Unele au aplicate un skicter, pe care sunt marcate câteva cifre.

Sunt codurile denumite „PLU”, stabilite de Federaţia Internaţională pentru Standardul Produselor care trebuie să arate cumpărătorului cum au fost cultivate.

De exemplu, un fruct pe care citim un cod care începe cu cifra 9, a fost crescut într-un mediu bio. Dacă eticheta are cifra 8 în faţă, atunci înseamnă că produsul a fost modificat genetic.

Dacă acel cod are patru cifre, iar prima este 3 sau 4, înseamnă că s-au folosit îngrăşăminte chimice şi pesticide. În România, puţini cumpărători cunosc aceste etichetări.

Costel Stanciu, presedintele Asociaţiei Pro Consumatori: „În Romania, fructele si legumele sunt împartite pe doua mari categorii. Cele organice au locul lor, cele conventionale, la fel, locul lor. Nu stim însa despre legumele si fructele obtinute din organisme genetic, cu toate ca la nivelul UE obliga producatorii sa ne informeze in legatura cu acest lucru.”

Şi pentru că vânzătorii din România nu sunt obligaţi prin lege să afişeze aceste coduri pe produse, cele mai multe fructe şi legume de la supermarket sau de la piaţă nu au nicio etichetă afişată.

Reporterii Observator au făcut un experiment, iar din zece produse, doar patru aveau codul pe ele.

În alte state europene, precum Germania sau Franţa, toate produsele au un tip de autocolant.

Şi în Suedia se aplică aceste coduri, astfel încât cumpărătorii să aibă informaţii despre originea fructelor şi legumelor.

Vânzătorii care vor să ofere cât mai multe informaţii despre marfa lor pot adera la Federaţia Internaţională pentru Standardul Produselor.

În anul 2015, țara noastră a renunțat să mai cultive porumb modificat genetic, singurul acceptat spre cultivare în Uniunea Europeană. Mai mult, și loturile experimentale au fost limitate.

La ora actuală, fermierii români mai cultivă doar prune modificate genetic. Totuși, consumăm organisme modificate genetic din import.

Porumbul modificat genetic, singurul organism modificat genetic (OMG) permis de Comisia Europeană spre cultivare pe teritoriul său, a rămas un mijloc de creştere a productivităţii la hectar în România doar pe hârtie. Deşi şi-au manifestat repetat dorinţa de a cultiva plante modificate genetic, aşa cum făceau înainte de aderarea la UE, comunităţile de fermieri s-au împotmolit în birocraţie şi au renunţat să mai producă porumbul MON 810 încă din 2015. Pe teren, pe o suprafaţă de aproximativ 1.000 de metri pătraţi, au mai rămas doar pruni rezistenţi la viruşi, plantaţi pentru teste, scrie economica.net.

„Guvernul României permite efectuarea de studii de biotehnologie, însă cercetările actuale se limitează la prunele de plante modificate genetic (GE)”, se arată într-un studiu al Direcţiei pentru Agricultură al SUA (USDA).