Capsunul este una dintre speciile pomicole care prezinta un interes economic si alimentar deosebit, datorita potentialului mare de productie, calitatile fructelor, continutului ridicat in vitamina C si de alte substante utile in alimentatie. Capsunile se numara, alaturi de cirese, printre primele fructe care ajung la maturitate in cursul anului (mai-iunie).

Capsunul este o specie precoce, producand fructe in primul an de la plantare, daca stolonii se planteaza in luna iulie. Avand o talie redusa (15-40 cm), sub forma compacta sa rara, capsunul se poate cultiva in spatii foarte mici din gradina casei, dar si pe suprafete mari in aer liber, in sere sau solarii.

Capsunul este o planta formata in conditii de padure, la umbra, intr-un sol reavan, aerat si acoperit an de an cu noi straturi de frunzis, ceea ce a determinat formarea unui sistem radicular nu prea profund.

Capsunul, desi are o mare capacitate de adaptare, este totusi limitat de cativa factori a caror influenta se reflecta asupra productiei. Aceasta este economica in regiunile unde in primul rand factorii de temperatura, lumina, umiditate si sol sunt deasupra punctelor critice ale speciei.

Capsunul are pretentii modeste fata de caldura. In general temperaturile extreme, cum sunt gerurile mari din timpul iernii, cele tarzii de primavara si caldurile excesive din timpul verii, influenteaza negativ atat cresterea, cat si rodirea capsunului. In conditiile tarii noastre, capsunul poate suporta temperature de -15 pana la -25 grade C timp de cateva zile, durata fiind strans legata de originea soiului, grosimea stratului de zapada si expozitia terenului.

In afara de rezistenta specifica a soiului, foarte importanta este lungimea axelor florale, care, daca sunt scurte si la adapostul frunzelor, sunt aparate contre frigului. In ceea ce priveste rezistenta la frig a stolonilor in conditii controlate de refrigerare, este cunoscut faptul ca soiurile cultivate au cerinte diferite si ca temperaturile din perioada pastrarii stolonilor influenteaza atat productia si marimea fructelor, cat si epoca de coacere si durata maturarii fructelor. Temperaturile prea ridicate din zilele de vara, cu insolatie puternica, provoaca arsuri la nivelul frunzelor, impiedica dezvoltarea si coacerea normala a fructelor, stanjenesc formarea mugurilor florali la soiurile remontate si cu inflorire permanenta.

Atat capsunul cultivat, cat si fragul de padure sunt specii care iubesc umiditatea. In conditii de umiditate suficienta, plantele cresc si rodesc bine, dand priductii de calitate. Cultura capsunului este posibila in conditii de precipitatii cuprinse intre 500-900 mm anual, dar importanta este distributia acestora in cursul perioadei de vegetatie (martie-octombrie). Fiind o planta cu inradacinare superficiala, capsunul are nevoie de ploi dese si mici, separate de zile calduroase. Din aceasta cauza, capsunul face parte din categoria speciilor cu rezistenta slaba la seceta. Chiar si secetele cu durata scurta sunt resimtite de plante si, chiar daca plantele nu pier, recolta si calitatea fructelor scad considerabil. Stagnarea apei timp indelungat are ca efect pieirea plantelor, datorita incetinirii cresterii radacinilor fibroase, sau chiar moartea acestora. In cazul aprovizionarii reduse a solului cu apa, mulcitul (acoperirea solului cu frunze uscate, paie, fan, etc.) are un rol important in pastrarea umiditatii solului.

Capsunul cultivat suporta si semiumbra, putandu-se obtine productii multumitoare de fructe si in culturi intercalate. Recolte bogate si mai ales de calitate se obtin insa in culturile neumbrite.  Majoritatea soiurilor de capsun infloresc si rodesc o singura data pe an, fiind numite “de zi scurta”, deoarece isi diferentiaza mugurii de rod in zile cu aproximativ 12 ore de lumina. Diferentierea mugurilor de rod la soiurile neremotante de capsun incepe in luna august, iar la cele remontate in luna septembrie, proces care continua pana toamna tarziu. Cresterea stolonilor are loc in zile lungi, cu o cantitate destul de mare de caldura.

Capsunul are cerinte mari, atat in ceea ce priveste fertilitatea, cat si sub raportul umezelii si al aeratiei din sol. Plantele de capsun cresc si se dezvolta bine pe solurile usoare, chiar nisipoase, daca sunt bogate in substanta organica. Cel mai potrivit pentru cultura capsunului este cel de natura nisipo-argiloasa, mijlociu compact, usor acid, bogat in substante nutritive si cu umiditate suficienta. In conditiile din Romania, solurile din lunci sau de pe prima terasa a apelor sunt cele mai potrivite.

SOIURILE DE CAPSUN CULTIVATE IN ROMANIA

1 Soiuri neremontate

Regina. Planta este viguroasa, formeaza numerosi stoloni. Inflorescentele sunt scurte, cu 2 axe secundare, cu flori hermafrodite. Fructele sunt mici, conic-alungite, inguste, cu gat, de culoare rosie-vie, lucioase, cu pubescenta foarte fin ape suprafata. Caliciul are sepale mari, uneori rasfrante in afara, care se detaseaza usor. Pulpa este rosie-portocalie la exterior si de culoare roz in centru, relativ consistenta, potrivit de suculenta, acidulat-dulce, cu aroma intensa, asemanatoare fragilor de padure, de calitate foarte buna. Fructele care se matureaza ultimele sunt prea mici.

Pocahontas. Planta este viguroasa, rasfirata, cu talie inalta, formeaza numerosi stoloni violacei. Inflorescentele sunt scurte, groase cu 2 axe secundare. Fructele mari (10 g), de culoare rosie-inchisa, lucioase, conic-alungite, uneori cu gat, uneori puternic latite si cu cate un sant pe partile laterale sau chiar costate. Varful fructului poate fi ascutit sau retezat oblic. Caliciul foarte mare, cu sepalele alipite de baza fructului, se detaseaza relativ usor, dar impreuna cu o portiune din pulpa. Pulpa rosie-intensa, cu o retea albicioasa, este consistenta, suculenta, cam acidulate, prezinta un gol mare in centru si este de buna calitate pentru masa, industrializare si congelate. Recoltarea: timpurie, in prima decada a lunii iunie.

Gorella. Este un soi olandez cu comportare foarte buna atat in camp, cat si in culturi protejate si fortate. Planta este viguroasa, nu numerosi stoloni, cu frunze inalte, verde-deschis. Inflorescentele,cu 2-3 axe secundare, sunt mai scurte decat frunzele. Fructele sunt mari, conice, unele cu varful tesit, retezat, cu relief usor neregulat, subtiat spre varf ca o para. Culoarea este rosie-vie, lucioasa, cu achene mici si dese asezate pe conturul fructului. Caliciul este mare, cu sepalele alipite de fruct sau usor rasfirat, care se detaseaza usor. Pulpa rosie-portocalie, uniform colorata, fara gol central, este consistenta, dulce-vinurie, intens aromata, superioara pentru masa si industrializare. Recoltarea: prima decada alunii iunie, mai putin esalonata ca Senga Sengana.

Senga Sengana este un soi german foarte apreciat pentru industrializare. Planta, destul de viguroasa, formeaza stoloni putini. Fructele sunt mijlocii sau mici, sfero-conice, uneori cu varful latit, de culoare rosie-inchisa, uniforma, cu luciu pronuntat. Caliciul este mic, alipit la baza fructului, dar s detaseaza foarte usor. Pulpa este rosie-intensa, uniform colorata, cu golul central potrivit de mare sau absent, consistenta, suculenta, usor acida, aromata, buna pentru masa si foarte buna pentru industrializare si congelare. Fructele din ultimele reprize sunt prea mici, iar soiul este sensibil la putregaiul cenusiu. Recoltarea: sfarsitul primei decade din iunie, la 3 zile dupa Gorella.

Aiko. Planta, de vigoare mijlocie, cu tufa rara, formeaza numerosi stoloni. Inflorescentele sunt mai scurte decat frunzele, cu flori hermafrodite. Fructele sunt mijlocii si mari, conice, de culoare rosu-aprins, cu achene ingropate superficial in pulpa. Caliciul este mare si se desprinde foarte greu de pe fruct. Pulpa este foarte slab colorata in roz prezinta gol in centrul fructului, este foarte consistenta, cu caliati gustative mediocre pentru masa, buna pentru industrializare. Recoltarea: la 2 zile dupa soiul Gorella. In unii ani prezinta tendinta de remontanta.

Benton. Planta este viguroasa, dar formeaza un numar mediu de stoloni. Inflorescentele sunt numeroase, cu ax scurt, iar florile sunt hermafrodite. Fructele sunt mijlocii, conic-alungite,cu varful ascutit sau tesite, destul de variat colorate in rosu mat. Caliciul este relativ mic si se desprinde usor. Pulpa este intens colorata, potrivit de consistenta, de calitate buna pentru masa si industrializare. Recoltarea: decada a doua din iunie, la 6-7 zile dupa Gorella.

Red Gauntlet. Soi care se preteaza atat pentru cultura de camp cat si protejata. Planta are vigoare mijlocie, cu port dirijat. Inflorescentele sunt lungi, florile mijlocii, cu petalele de aceeasi lungime cu sepalele. Fructele sunt mijlocii si mari, de culoare rosie-inchisa, scurt-conice, cu varful usor tesit. Caliciul mic, alipit de baza fructului, se detaseaza greu. Pulpa rosie-inchisa, roza in interior, este consistenta, potrivit de suculenta, aidulat-dulce, destul de aromata. Este bun pentru masa si industrializare.

2 SOIURI REMONTATE

Profesion. Soi obtinut in Franta, destul de putin cultivat la noi. Planta este destul de viguroasa, are frunze mici, inflorescente numeroase, groase, cu 2-3 axe secundare. Fructele sunt mari la primele recoltari, apoi mijlocii si mici, globuloase, scurt-conice sau aproape reuniforme, de culoare rosie-deschisa. Caliciul este mic, cu sepalele alipite de baza fructului, care se detaseaza greu. Pulpa este roz-rosietica spre exterior si alba in centru, cu gol mic, potrivit de consistenta, acidulat-dulceaga, slab aromata. Se comporta bine la congelare. Recoltarea: fructele din prima recolta ajung la maturitate in ultima decada a lunii mai sau la inceputul lunii iunie.

Red Rich. Planta este potrivit de viguroasa, cu flori hermafrodite si da productii mari. Fructele din prima recolta se coc semtimpuriu. Ele sunt mijlocii sau mici, sfero-conice, rosii-inchise, cu pulpa consistenta, aromata, sucul intens colorat, foarte bune pentru dulceata. Rezistenta fructelor la transport este buna, iar caliciul este usor detasabil. Din categoria celor cu o singura recolta pe an su fost omologate si introduce in cultura soiuri noi: Premial, Sunrise, Coral etc.

CITESTE SI: E sezonul căpşunilor! Iată care mai sunt calităţile lor, dincolo de gustul unic

CULTURA ANUALA A CAPSUNULUI

Capsunul este o planta perena, cu o durata de viata de 3-5 ani, in care poate da 2-4 recolte de fructe, dar s-a demonstrat ca este mai rentabila cultura anuala, decat cea multianuala. In sistemul de cultura anuala, capsunul se planteaza vara, in iunie-iulie, utilizand stoloni refrigerati. In primavara anului urmator (mai-iunie) plantele rodesc abundent, dupa care se defriseaza. Capsunul da fructele cele mai mari la prima, eventual la a doua fructificare. Apoi greutatea medie a fructelor se reduce considerabil. Pe masura ce imbatranesc, plantele devin mai sensibile la atacul virozelor, bolilor si daunatorilor, iar terenul este invadat de buruieni, in special de cele perene (pir, palamida,volbura). De aceea, reinnoirea plantatiilor de capsun la interval mai scurte de timp contribuie la lichidarea focarelor de infectie, precum si la mentinerea potentialului biologic si productiv al plantelor laun nivel ridicat.

Plantele de capsun in varsta de un an sunt apte sa dea productii mari, iar fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile mai devreme fata de ale plantelor mai in varsta, astfel ca recolta se valorifica la preturi mai mari. Productia anuala de capsuni a unui hectar de cultura este de 15-25 tone, fata de numat 5-8 tone in cultura multianuala. In total, o plantatie multianuala de capsun, cu durata de 3 ani, produce doua recolte de fructe, care insumeaza 10-16 tone, deci mai putin decat la cultura anuala. Pana la infiintarea culturii anuale de capsun (iunie-iulie) terenul se foloseste pentru o cultura timpurie (spanac, salata, ceapa verde). In anul urmator, dupa defrisarea culturii anuale de capsun, in iunie, terenul se pregateste si se insamanteaza sau se planteaza cu o cultura tarzie: varza de toamna, castraveti, fasole pentru pastai, incadreaza perfect intr-o rotatie cu legume, inclusiv in culturi succesive si asociate, permitand obtinerea a doua recolte pe an de pe aceeasi suprafata de teren.

INFIINTAREA PLANTATIILOR ANUALE

Pentru cultura anuala se aleg terenuri de gradina, plane sau usor inclinate, prealabile la mecanizare si irigare. Terenul se desfunda mecanic la adancimea de 35-40 cm, cu cel putin 10-14 zile inainte de plantare. O data cu desfundatul se incorporeaza in sol 30-40 tone de gunoi de grajd bine descompus, 200-400 kg superfosfat si 200-250 kg sulfat de potasiu la hectar. Capsunul reactioneaza in mod nefavorabil la fertilizarea cu sarea potasica, deoarece tolereaza greu clorurile. Nu se recomanda o ingrasare abundenta in anul plantarii, deoarece productia de fructe scade in favoarea unei cresteri vegetative puternice. Pentru combaterea daunatorilor din sol, inainte de desfundare, solul se trateaza cu produsele speciale gasite in magazinele de specialitate.

Terenul desfundat, fertilizat si eventual dezinfectat se marunteste si se niveleaza foarte bine prin 2-3 treceri cu freza, eventual cu grapa cu discuri. Daca se practica metoda de irigare prin brazed, concomitant cu operatia de nivelare se asigura o panta de scurgere de 0,10-0,25%. Brazdele, cu latimea de 50 cm adancime de 15-20 cm, se deschid cu modelatorul si se finiseaza cu sapa. Pentru a putea lucra mecanizat, se picheteaza parcele dreptunghiulare lungi de 300-500 m si late de 100-120 m, intre parcele lasandu-se alei de 2 m sau drumuri secundare de 4 m. Epoca de plantare – vara in lunile iunie-iulie. In zonele sudice cu toamne lungi si calduroase, plantatul poate fi prelungit pana la 10-15 august. Completarea golurilor se face pana la mijlocul lunii august. Daca se intarzie plantatul, plantele nu reusesc sa diferentieze suficienti muguri florali, iar in anul urmator vor produce mai putin. Distantele de plantare se stabilesc in asa fel incat sa se obtina o desime de 80.000-100.000 plante la hectar.

Cand se planteaza pe teren modelat, pe fiecare brazda se pun cate doua randuri de capsun distantate intre ele la 25 cm. De la fiecare rand de capsun pana la marginea brazdei raman 12,5 cm. Pe rand distanta de plantare este de 15-20 cm. Daca se aplica metoda de irigare prin aspersiune, plantarea se face in benzi de cate 2 randuri distantate intre ele la 25-30 cm, iar distanta intre benzi este de 75-80 cm.

Ca material saditor se folosesc stoloni refrigerati (liberi de viroze). Un avantaj al folosirii stolonilor refrigerati este acela ca permit plantarea foarte de timpuriu in vara, cand stolonii din camp inca nu sunt suficient de dezoltati. Prin aceasta metoda se inlatura riscul de a nu putea planta la timpul potrivit din lipsa de material saditor.

Capsunul se poate planta manual, situatie in care se face in prealabil marcarea randurilor. In momentul plantarii solul trebuie sa fie suficient de umed, daca este nevoie se iriga in prealabil.

Rasadurile de capsun se pot obtine atat de la plantatiile producatoare de fructe, cat si de la plantatiile-mama, anumite infiintate in acest scop. Din aceste plantatii-mama rasadurile sunt de calitate mai buna, deoarece au o suprafata de hranire mai mare, sunt mai bine ingrijite si nu sunt atat de slabite prin producerea de fructe in cantitate mare.

Se va avea grija la adancimea deplantare, astfel incat sa nu se acopere cu pamant mugurele central. Daca plantarea se face prea adanc, rozetele, chiar daca se prind, nu pornesc in crestere sau vegeteaza anevoios, iar cand rozetele sunt plantate prea sus, ele raman descoperite de pamant catre baza si sufera din cauza secetei. Terenul trebuie sa fie foarte bine maruntit, perfect nivelat si nu prea umed.

INGRIJIREA CULTURII

In anul plantarii, pana toamna se fac 4-5 udari. Dupa 2 udari, se efectueaza afanarea superficiala a solului la 4-5 cm adancime. La 2-3 zile dupa plantare se face controlul plantarii, acoperindu-se radacinile dezvelite, daca este cazul, si replantarea stolonilor plantati prea adanc, iar la 12-14 zile, se inlocuiesc plantele care nu s-au prins sau care sunt prea firave, utilizand stoloni din acelasi soi.

Pe parcursul perioadei de vegetatie, in anul plantarii, capsunul trebuie sa fie ingrijit, pentru a deveni sufficient de viguros si sa diferentieze muguri de rod. Pe parcursul perioadei de repaus, cand temperatura scade sub -5 grade C, plantele de mulcesc cu paie, Frunze uscate, rumegus, asezate intr-un strat subtire, astfel incat printre acestea sa se poata observa frunzulitele rozetelor.

In primaara anului urmator, dupa zvantarea solului, se strang frunzele uscate si materialul folosit pentru protejarea culturii peste iarna, care se composteaza sau li se da foc. Se administreaza circa 150 kg/ha azotat de amoniu pe intervalul dintre randuri si se incorporeaza la adancimea de 6-8 cm.

Pana la inflorire, pe terenul neacoperit sunt necesare 3-4 prasile si eventual 1-2 irigari, daca timpul este secetos. De asemenea, se aplica tratamentele fitosanitare cu regularitate. La inceputul formarii primelor fructe din inflorescenta, pentru terenurile neacoperite (nemulcite) cu folie se efectueaza mulcitul cu paie curate, rumegus sau frunze uscate, pentru a preveni murdarirea fructelor cu pamant. Mulciul trebuie sa aiba o grosime de 3-4 cm, iar latimea de 20-25 cm de o parte si de alta a randului de capsuni. Este indicat ca mulciul sa se aplice dupa ce terenul a fost foarte bine umezit, in urma unei irigari sau ploi, pentru a avea in sol o rezerva cat mai mare de apa.

CULTURA MULTIANUALA (CLASICA) A CAPSUNULUI

Cultura multianuala a capsunului dureaza de obicei 3 ani, fiind introdusa intr-un asolament de 7-8 ani. Plantatiile multianuale de capsun pot fi infiintate toamna, primavara sau vara. Plantarea de toamna, din a doua jumatate a lunii august pana la mijlocul lunii octombrie, da rezultate bune in regiunile cu ploi suficiente in aceasta perioada, precum si in conditii de irigare. Pana la sfarsitul toamnei, plantutele reusesc sa se inradacineze bine si sa-si dezolte rozeta de frunze, dar de regula nu formeaza muguri florali, eventual, proportia lor este cu totul redusa. Datorita acestui fapt, anul urmator plantarii este fara rod sau cu productie neeconomica. Plantarile effectuate toamna tarziu, dupa 15 octombrie, dau de regula rezultate negative, intrucat plantele nu se dezvolta suficient, iar radacinile lor raman la suprafata spre sfarsitul iernii.

Plantarea de primavara, in martie-aprilie, este indicata in zonele dureroase si nordice, cu primavera umede si toamne de obicei secetoase, precum si in zonele unde stratul de zapada nu se mentine pe sol decat un interval scurt de timp. In anul plantarii nu se obtin fructe. Se recomada chiar ca eventualele inflorescente care apar sa fie suprimate, pentru a nu stanjeni dezvoltarea plantelor, influentand negativ recolta anului urmator.

Plantarea de vara, intre 15 iulie si 15 august, cu stoloni refrigerati sau recoltati direct din camp, da rezultatele cele mai bune si in cultura multianuala, intrucat plantele se dezvolta bine pana toamna, diferentiaza suficient mugurii floriferi si dau o recolta mare inca din anul urmator. Astfel, se obtine, in decurs de trei ani, trei recolte economice de fructe. Plantarea de vara impune efectuarea irigarii si o asigurare a materialului saditor de calitate.

TEHNICA PLANTARII

Stolonii de capsun se planteaza in randuri simple, la 80-90 cm intre randuri si 20-25 cm pe rand sau in benzi de cate doua randuri, la 75-80 cm intre benzi. Stolonii se sorteaza, retinandu-se cei vigurosi, cu radacini lungi de 8-10 cm si cu o rozeta formata din 3-5 frunze. Urmeaza fasonarea stolonilor, operatie prin care se scurteaza radacinile lungi si se suprima frunzele uscate, bolnave sau ranite, lasandu-le numai pe cele intregi si sanatoase. Dupa fasonare, radacinile se mocirlesc si se planteaza pe rigolele trase de marcator, in dreptul semnelor de pe sarma gradate in cazul plantarii manuale.

Radacinile stolonilor se rasfira cu degetele ambelor maini, dandu-li-se o pozitie usor oblica in jos, se asaza peste ele pamant maruntit si reavan, care se indeasa bine cu mainile, pentru a asigura un contact cat mai bun intre sol si radacini. Plantarea este corectata cand mugurele central al rozetei se afla la nivelul solului, neacoperit cu pamant si tragand usor planta de frunze, opune rezistenta, fara a iesi cu usurinta din sol. Plantele se uda in mod obligatoriu pana la asigurarea prinderii lor. Nu se uda peste radacini, pentru a nu fi dezvelite. De asemenea, nu se uda frunzele, intrucat ele se lipesc pe sol si se mocirlesc, ci udarea se face la rigole sau de jur-imprejurul plantelor.

In fiecare an se aplica 3 prasile pana la inflorit. La inceputul formarii fructelor se face mulcitul ca si la cultura anuala. Dupa recoltarea fructelor se scoate mulciul din plantatie si se face face a patra lucrare a solului, completata cu prasitul manual pe randuri, plivitul buruienilor din jurul tufei si suprimarea totala a stolonilor.

CULTURA CAPSUNULUI REMONTAT

La capsunul remontat, inflorescentele apar pe aproape toata perioada de vegetatie, din aprilie-mai pana in octombrie-noiembrie. Unele soiuri de capsun remontat se inmultesc usor pentru stoloni, altele se inmultesc prin seminte sau prin despartirea tufelor.

Capsunul remontat poate fi plantat toamna sau primavara. Daca la stolonii plantati toamna apar inflorescente pana la venirea iernii, acestea nu se suprima, deoarece vor continua sa se dezvolte in primavara urmatoare. La stoloni plantati primavara se suprima toate inflorescentele, lasandu-le numai pe acelea care apar in toamna. De altfel, aceste plante dau o recolta de toamna in anul in care sunt plantati. O cultura de capsun remontat produce rentabil maxim 2 ani, apoi se defriseaza.

CULTURA CAPSUNULUI IN SERE

Capsunul se preteaza foarte bine la cultura fortata, in sere de sticla, coacerea fructelor fiind anticipata cu 50-60 de zile fata de cultura in camp deschis, uneori si mai mult. Pentru a avea o cultura reusita, este necesar ca stolonii ce vor fi transpantati din camp in sera sa fie bine dezvoltati, cu cel putin 3-5 ramificatii anuale purtatoare de muguri roditori. Plantele din ghivece, trasplantandu-se cu pamantul din jurul lor, cand plantutele se afla in repaus si au trecut printr-o perioada racoroasa, cu o temperatura medie zilnica sub +5 grade C, cel putin 10 zile. Inainte de plantare, solul din sera se fertilizeaza cu gunoi de grajd bine descompus, 150-200 kg azotat de amoniu, 300-500 kg superfosfat, 200-300 kg sulfat de potasiu si circa 300 kg sulfat de magneziu la hectar, apoi se mobilizeaza cu sapa rotativa si se dezinfecteaza solul cu vapori de apa supraincalziti.

Dupa dezinsectie urmeaza maruntirea si nivelarea terenului. Pe o travee de sera se planteaza doua benzi a 4 randuri de capsuni. Intre benzi se lasa o poteca de 60-70 cm, intre randurile din banda cate 30 cm, iar intre plante pe rand 20 cm.

Dupa plantare, circa o luna de zile, se mentine o temperatura scazuta (+1 pana la +5 grade C), pentru ca partea aeriana a plantelor sa nu porneasca in crestere inaintea sistemului radicular. Apoi temperatura se ridica progresiv, in medie cu cate un grad C zilnic, pana se ajunge la 15-18 grade C, noaptea. Aceasta diferenta de temperatura dintre zi si noapte are un rol foarte mare asupra infloritului, fecundarii si dezvoltarii fructelor.

Solul trebuie sa se mentina la o umiditate de 70-75% din capacitatea din camp. Se recomanda evitarea crearii unei atmosphere prea umede, care stanjeneste polenizarea si favorizeaza putrezirea fructelor. O buna aerisire contribuie la obtinerea unor plante mai robuste. Aerisirea trebuie sa se faca mai ales in perioada infloritului, in orele prea calde din zi. Nu se aeriseste in zilele prea friguroase sau cu vanturi puternice.

Factorul de lumina este foarte important pentru cultura fortata a capsunului, impunandu-se iluminatul suplimentar. Pentru polenizarea florilor se folosesc albinele, asigurand un stup la 800-1.000 metri patrati cultura de capsuni. Daca nu exista aceasta posibilitate, se recurge la polenizarea artificiala, utilizand jetul de aer de la aparatul de prafuit.

Pentru a obtine capsuni inainte de Anul Nou, se poate proceda in felul urmator: se transplanteaza stolonii in ghivece la mijlocul lunii iulie, pana in 15 octombrie plantele sunt tinute in camp, iar dupa aceea se introduce in sera, unde se asigura lumina suplimentara de 270 W de 6-22 ore zilnic.

CULTURA CAPSUNULUI IN RASADNITE

In tarile cu traditie in cultura capsunului (Olanda, Italia, Franta) rasadnitele cu incalzire rasadnitele cu incalzire tehnica se utilizeaza si pentru fortarea capsunilor.

In aceste rasadnite, amestecul de pamant este urmatorul: doua parti pamant de telina, o parte mranita si o parte nisip, plus ingrasaminte necesare: 15 g azotat de amoniu, 35 g supersfosfat si 10 g sare potasica la 15 g amestec de pamant.

Se folosesc stoloni care se repica in inuie-iulie in rasadnite reci sau pe camp, pe straturi special amenajate in vederea fortificarii. In luna ianuarie, stolonii sunt transplantati in rasadnite cu incalzire tehnica, pentru fortare.

Se planteaza 8-9 plante pe metru patrat de rasadnita. Incalzirea (fortarea) se incepe la mijlocul lunii ianuarie si dureaza 2 luni si jumatate. Temperatura din rasadnita se mentine la 15-20 grade C. Fructele incep sa se matureze in a doua jumatate a lunii martie si dureaza pana la ultima decada a lunii aprilie. Productia obtinuta variaza, in functie de soi, de la 1 la 4 kg fructe/ pe metru patrat.

MATURAREA SI RECOLTAREA

Maturarea fructelor la capsun fiind foarte esalonata, recoltarea se face in 5-6 reprize sau chiar mai multe. Cand procesul de maturare atinge un maxim, recoltarea se face zilnic sau la 2 zile.

Capsunile nu mai evolueaza in coacere dupa recoltat, ramanand cu aspectul exterior si gustul pe care-l au in momentul detasarii lor de pe planeta. Fructele destinate livrarii la distante mai mari se culeg cand devin roze sau roz-rosietice. Daca se livreaza la distante mici, ele se recolteaza la maturitatea deplina. Capsunile sunt fructe perisabile. Dupa ce intra in parga, devin foarte sensibile la mucegaiuri si putrezire, mai ales pet imp umed. De aceea, fructele trebuie culese cand este roua sau picaturi de ploaie.

Recoltarea este bine sa fie combinata cu sortarea si ambalarea. Ca ambalaje sunt recomandate casserole din material plastic de capacitate mica, asezate mai multe intr-o ladita de tip olandez.

Fructele care se consuma in stare proaspata se culeg cu caliciu si daca este posibil cu o portiune din penducul (acestea asigura mentinerea pe timp mai indelungat a prospetimii fructelor). Fructele care se prelucreaza imediat pot fi recoltate si fara caliciu, direct in ladite de tip olandez, cu o capacitate de 8-10 kg). fructele recoltate se stivuiesc la umbra, iar seara sau noaptea se transporta la locul destinat. Recoltarea mecanizata s-a experimentat in unele tari (SUA, Italia), insa rezultatele nu au fost decat satisfacatoare.